Întrebări la ordin
Înapoi
1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii?

        Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod. 

        Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%. 

        Totodată, menționăm că potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an. De asemenea, în conformitate cu pct.91 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii şi/sau lucrări sînt în drept să beneficieze de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal la locul prestării serviciilor şi/sau lucrărilor, cu condiţia neutilizării scutirilor pe parcursul perioadei respective la un alt loc. 

        Astfel, persoana fizică pensionar va avea dreptul la utilizarea scutirii personale la locul prestării serviciilor sau își va realiza acest drept prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forrma CET18).

2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

        În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație. 

        Potrivit art. 3 din Legea menţionată, prin noțiunea de alte recompense se subînțelege orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia veniturilor, prevăzute la art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

        Astfel, din sumele achitate persoanelor fizice pensionari prevăzute în contractul de prestări servicii vor fi calculate prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

3. (29.5.17) Are obligația asociația obșteasca de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice de la transmiterea în locațiune a imobilului?

        Potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești, asociația obștească este o organizație necomercială, independentă de autoritățile publice, constituită benevol de cel puțin trei persoane fizice și/sau juridice (asociații obștești), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în vederea realizării, în condițiile legii, a unor drepturi legitime. 

        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 

        Este de menționat că în art.90 din Сodul fiscal sunt specificați contribuabilii care au obligația să rețină impozitul pe venit, și anume: orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică 

        Astfel, asociația obștească, în baza art.901 alin.(3) din Codul fiscal, va reține din prețul contractului de locațiune un impozit în mărime de 10%.

4. (37.37) Vor putea persoanele fizice - angajate în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației să efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

        Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. 

        Totodată, potrivit pct.17 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1286 din 30 noiembrie 2016, contribuabilii efectuează desemnarea procentuală prin depunerea declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală corespunzătoare. 

        Desemnarea procentuală se efectuează doar prin intermediul Declarației persoanei fizice cu privire la impozituil pe venit (forma CET15). Declarația se prezintă de către persoanele fizice rezidente (pentru veniturile ce constituie obiect al impunerii în baza legislației fiscale în condițiile prevăzute la art.83 alin.(2) lit. a) și b) din Codul fiscal) cu excepția veniturilor care nu se includ în venitul brut conform art. 14 alin.(2) din Codul fiscal, în termenul stabilit de legislaţia fiscală, în care indică codul fiscal al beneficiarului în secţiunea corespunzătoare desemnării procentuale, cu condiţia achitării integrale şi în termen a impozitului pe venit pentru perioada fiscală pentru care s-a făcut desemnarea. 

        Totodată, art. 141 alin.(2) din Codul fiscal prevede că plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X. 

        Astfel, ținînd cont de faptul că desemnarea procentuală se face din impozitul pe venit calculat și achitat de către persoana fizică, dar angajatul companiei rezidente al parcurilor pentru tehnologia informației nu are obligații privind impozitul pe venit, lipsește posibilitatea desemnării procentuale.

5. (29.1.3.1.23) Cum se deduc cheltuielilor legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?

        Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. 

        În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce. 

        De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislaţie şi de conducătorul entităţii. 

        La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se acceptă ca normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei părţi din marfă, ca urmare a distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare. 

        De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor tehnologice şi de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri suplimentare pentru corectarea lor. 

        În acest context, în condițiile în care legislația nu stabilește limitele cheltuielilor legate de reziduuri, deșeuri și perisabilitatea naturală, limitele acestora urmează a fi aprobate de conducerea entității, pentru a asigura deducerea cheltuielilor respective la determinarea venitului impozabil.

Arhiva

        Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

        În conformitate cu art. l din Legea privind deşeurile de producţie şi menajere nr. l347 din 9 octombrie 1997, deşeurile reprezintă substanţe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare.

        De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislaţie şi de conducătorul entităţii.

        La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se acceptă ca normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei părţi din marfă, ca urmare a distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare.

        De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor tehnologice şi de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri suplimentare pentru corectarea lor.

        În acest context, în condițiile în care legislația nu stabilește limitele cheltuielilor legate de reziduuri, deșeuri și perisabilitatea naturală, limitele acestora urmează a fi aprobate de conducerea entității, pentru a asigura deducerea cheltuielilor respective la determinarea venitului impozabil.

        [Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr.14/3-13/136 din 13 aprilie 2017]

Video
Codul fiscal 2019
Panou informativ