Întrebări la ordin
Înapoi
1. (29.1.3.5.9)

Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?

        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 

         Astfel, potrivit prevederilor pct. 6 din Regulamentul menționat, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva

Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?

        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007. 

        Astfel, potrivit prevederilor pct. 3 din Regulamentul menționat, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019 ]

Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?

        In conformitate cu prevederile art. 26 alin. (10) și art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007. 

        Astfel, potrivit pct. 3 din Regulament, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării.

        Se calculează uzura în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?  

        Potrivit pct. 3 din Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 14.03.2007, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social şi folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării uzurii.

2. (29.1.3.5.8)

Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

        Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. 

        Totodată, apreciere elementelor corporale ca imobilizări corporale urmează a fi determinată conform prevederilor Standardulului Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008 Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”. 

         Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului fiscal. 

         Astfel, pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei, în cazul în care acestea sunt recunoscute ca imobilizări corporale în conformitate cu SIRF, acestea urmează a fi trecute la cheltuieli prin calcularea amortizării. 

        Cheltuielile respective se califică ca ordinare și necesare, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, și sunt permise la deducere în scopuri fiscale. 

        În cazul în care activul este recunoscut ca stoc, potrivit Standardului Internațional de Contabilitate 2 ”Stocuri”, acesta urmează a fi recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt utilizate și permise la deducere prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva

        Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS? 

        Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. 

        Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care: 

(a) sunt deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și 

(b) se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. 

        De asemenea, conform pct. 9 din Standardul menționat, acesta nu prescrie unitatea de măsură pentru recunoaștere, adică ce constituie un element de imobilizări corporale. Astfel, se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice ale unei entități.

        Conform pct. 48 din standardul menționat, cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioadă trebuie recunoscute în profit sau pierdere numai dacă nu sunt incluse în valoarea contabilă a unui alt activ. 

        Totodată, potrivit pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”, stocurile sunt active:  

(a)deținute în vederea vânzării pe parcursul desfășurării normale a activității; 

(b)în curs de producție pentru o astfel de vânzare; 

(c) sub formă de materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. 

        Astfel, conform pct. 6 și 36 din standardul menționat, valoarea contabilă a stocului (materiale și alte consumabile) trebuie să fie recunoscută drept cheltuială în perioada în care sunt folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. 

        Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 

        Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului fiscal. 

        Astfel, odată cu trecerea obligatorie la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (SIRF), pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei, în cazul în care acestea sunt recunoscute ca imobilizări corporale în conformitate cu SIRF, acestea urmează a fi trecute la cheltuieli prin calcularea amortizării. 

        Cheltuielile respective se califică ca ordinare și necesare, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, și sunt permise la deducere în scopuri fiscale. 

        În cazul în care activul este recunoscut ca stoc, potrivit Standardului Internațional de Contabilitate 2 ”Stocuri”, acesta urmează a fi recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt utilizate și permise la deducere prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019 ]

Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

        Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată.  

        Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care:  

(a) sunt deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și 

(b) se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. 

        De asemenea, conform pct. 9 din Standardul menționat, acesta nu prescrie unitatea de măsură pentru recunoaștere, adică ce constituie un element de imobilizări corporale. Astfel, se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice ale unei entități.         Conform pct. 48 din standard, cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioadă trebuie recunoscute în profit sau pierdere numai dacă nu sunt incluse în valoarea contabilă a unui alt activ. 

        Totodată, potrivit pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”, stocurile sunt active: 

(a) deținute în vederea vânzării pe parcursul desfășurării normale a activității; 

(b) în curs de producție pentru o astfel de vânzare; 

(c) sub formă de materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. 

        Astfel, conform pct. 6 și 36 din standardul menționat, valoarea contabilă a stocului (materiale și alte consumabile) trebuie să fie recunoscută drept cheltuială în perioada în care sunt folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. 

        Potrivit art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 

        Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului fiscal. 

        Astfel, odată cu trecerea obligatorie la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei, dacă acestea sunt recunoscute ca imobilizări corporale în conformitate cu SIRF, acestea urmează a fi trecute la cheltuieli prin calcularea amortizării. 

        Cheltuielile respective se califică ca ordinare și necesare, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, și sunt permise la deducere în scopuri fiscale. 

        În cazul în care activul este recunoscut ca stoc, potrivit Standardului Internațional de Contabilitate 2 ”Stocuri”, acesta urmează a fi recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt utilizate și permise la deducere prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

        Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?  

        Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. 

        Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19.12.2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care: 

        (a)sunt deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și 

        (b)se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. 

        De asemenea, conform pct. 9 din Standardul menționat, acesta nu prescrie unitatea de măsură pentru recunoaștere, adică ce constituie un element de imobilizări corporale. Astfel, se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice ale unei entități. 

        Respectiv, conform pct. 49 din Standardul menționat, cheltuielile de amortizare aferente activelor recunoscute ca imobilizări corporale pentru o perioadă sunt recunoscute în general în profit sau pierdere. 

        Potrivit art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 lei.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului fiscal. 

        Astfel, odată cu trecerea obligatorie la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei, în conformitate cu SIRF acestea urmează a fi trecute la cheltuieli prin calcularea uzurii. Cheltuielile respective se califică ca ordinare și necesare, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, și se permit la deducere în scopuri fiscale. 

        În cazul în care activul nu se amortizează, potrivit Standardului Internațional de Contabilitate 2 ”Stocuri”, activele respective urmează a fi recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt utilizate.

        Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD) în valoare de pînă la 3000 lei utilizate pînă în prezent, de către un agent economic care le-a procurat în 2011, iar în 2012 subiectul a trecut obligatoriu la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), respectiv, avînd ocazia să calculeze uzura la acestea? 

        Potrivit art.26 alin.(2) al Codului fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei.

        Totodată, potrivit prevederilor art.44 alin.(7) al Codului fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Сodului fiscal. 

        Astfel, pînă la 1 ianuarie 2012, obiectele de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD), în scopuri fiscale, nu puteau fi considerate drept mijloc fix, valoarea acestora pe unitate fiind mai mică de 6000 lei. Potrivit pct.36 din S.N.C 2 ,,Stocuri de mărfuri şi materiale”, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora este mai mică de 1/2 din plafonul stabilit, urmează să fie casate la cheltuieli sau consumuri pe măsura predării acestor obiecte de la depozit în exploatare. Respectiv, acestea nu pot fi supuse uzurii în scopuri fiscale în perioada de după 2012, dat fiind faptul că deja valoarea uzurii acestora a fost dedusă în perioada anterioară, odată cu punerea acestora în exploatare. Totodată, pentru bunurile procurate şi puse în exploatare începînd cu 1 ianuarie 2012, odată cu trecerea obligatorie la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei (OMVSD), iar în conformitate cu SIRF acestea urmează a fi uzate, cheltuielile privind uzura activelor cu valoarea mai mică de 3000 lei, utilizate în activitatea de întreprinzător, se califică ca ordinare şi necesare, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, şi se permit la deducere în scopuri fiscale.

3. (29.1.3.4.2)

În ce limite se acceptă deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenții economici în folosul persoanelor fizice și juridice?

        Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. 

        Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia. 

        Informația privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăsește www.bnm.md> statistici și publicații> date statistice frecvent utilizate> Ratele medii ponderate ale dobînzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente.  

        Pentru 2018 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice constituie, 

        1)în valută naţională: 

- pe termen de pînă la 12 luni - 9,30; 

- pe termen de peste 12 luni - 9,31. 

        2)în valută străină: 

- pe termen de pînă la 12 luni – 4,56; 

- pe termen de peste 12 luni - 4, 64. 

        Pentru 2019 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice constituie, 

        1)în valută naţională: 

- pe termen de pînă la 12 luni - 9,15; 

- pe termen de peste 12 luni - 8,70. 

        2)în valută străină: 

- pe termen de pînă la 12 luni – 4,54; 

- pe termen de peste 12 luni - 4, 38.

Arhiva

        Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice ( cu excepţia instituţiilor financiare, a organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. 

        Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia. Pe parcursul anului fiscal, rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni, în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină, lunar se publică pe pagina web a Băncii Naţionale din Moldova. 

        La finele anului, Banca Naţională calculează şi publică ratele medii corespunzătoare pe parcurs de un an ( anuale). Pentru a face cunoştinţă, accesaţi: www/bnm.md > Statistici și publicații > date statistice frecvent utilizate > Ratele medii ponderate ale dobînzilor la creditele noi acordate.

        Pentru 2017 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice în valută naţională, constituie: 

- pe termen de pînă la 12 luni - 10,55; 

- pe termen de peste 12 luni - 10,36. 

        Rata medie anuală la creditele acordate în valută străină, constituie: 

- pe termen de pînă la 12 luni – 4,75; 

- pe termen de peste 12 luni - 5, 02.

        În ce limite se acceptă deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice în anul 2013?  

        Potrivit pct.(2) art.25 din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice ( cu excepţia instituţiilor financiare, a organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia. Pe parcursul anului fiscal, rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni, în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină, lunar se publică pe pagina web a Băncii Naţionale din Moldova. La finele anului, Banca Naţională calculează şi publică ratele medii corespunzătoare pe parcurs de un an ( anuale). Pentru a face cunoştinţă, accesaţi: www/bnm.md > Statistici > Statistica monetară > Ratele medii ale dobînzilor. 

        Pentru 2013 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice în valută naţională, constituie:

        - pe termen de pînă la 12 luni - 12,51,

        - pe termen de peste 12 luni - 11,61.

        Rata medie anuală la creditele acordate în valută străină, constituie:

        -pe termen de pînă la 12 luni – 8,47.

        - pe termen de peste 12 luni - 7, 57.

        În ce limite se acceptă deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice în anul 2012?

        Potrivit pct.(2) art.25 din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice ( cu excepţia instituţiilor financiare, a organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină.

 Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia.

 Pe parcursul anului fiscal, rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni,  în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută straină,  lunar se publică pe pagina web a Bancii Naţionale din Moldova.

 La finele anului, Banca Naţională calculează şi publică ratele medii corespunzătoare pe parcurs de un an ( anuale). Pentru a face cunoştinţă, accesaţi: www/bnm.md > Statistici > Statistica monetară > Ratele medii ale dobînzilor.

 Pentru anul 2012, rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice în valută naţională, constituie:

 - pe termen de pînă la 12 luni - 13,66,

- pe termen de peste 12 luni  - 12,12.

Rata medie anuală la creditele acordate în valută străină, constituie:

-pe termen de pînă la 12 luni – 9,46.

- pe termen de peste 12 luni  - 7,75..

4. (29.1.3.5.6)

Care este valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate?

        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se stabileşte în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS, care nu contravin prevederilor Codului fiscal.         Excepție fac doar mijloacele fixe constatate în conformitate cu art.261 alin.(3) din Codul fiscal, pentru care valoarea de intrare constituie suma excedentului cheltuielilor de reparaţie peste limita stabilită în art.261 alin.(11) din Codul fiscal. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva

Care este valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate?

      În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare. 

        Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se deduce, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019 ]

Care este valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate? 

        In conformitate cu prevederile art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, precum și art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, norma căreia se va aplica din perioada fiscală 2018 (opțional) sau 2019 (din anul 2019 în mod obligatoriu), valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se deduce, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare.

        Care este valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate ? 

        În conformitate cu prevederile art.27 alin.(1) din Codul fiscal, valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare.

5. (29.1.3.5.5)

Se permite la deducere amortizarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit?

        Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 

        Potrivit prevederilor art. 261 alin. (12) din Codul fiscal, nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.

        Totodată, în cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere (art. 261 alin. (13) din Codul Fiscal). 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva

        Se permite la deducere amortizarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit?

        Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 

        Potrivit prevederilor art. 261 alin. (12) din Codul fiscal, nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.

        Totodată, în cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere (art. 261 alin. (13) din Codul Fiscal). 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019 ]

Se permite la deducere amortizarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit?

        Conform prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 

        Potrivit prevederilor art. 27 alin. (121) din Codul fiscal, începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale contribuabilului. Amortizarea acestor mijloace fixe se calculează reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului conform situaţiei din 31 decembrie 2013. 

        Totodată, potrivit prevederilor art. 261 alin. (12) din Codul fiscal, normele cărora vor fi aplicate din perioada fiscală 2018 sau 2019 (din anul 2019 în mod obligatoriu), nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului. 

        În cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere (art. 261 alin. (13) CF).

        Se permite la deducere uzura mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit?  

        Conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioade de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 lei.

        Evidenta şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 14.03.2007.

        Potrivit prevederilor art. 27 alin.(121) din Codul fiscal, începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale contribuabilului. Uzura acestor mijloace fixe se calculează reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului conform situaţiei din 31 decembrie 2013.”

        Se permite oare calcularea uzurii în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite cu titlu gratuit pînă la 01.01.2014?

       În conformitate cu art. 27 alin.(12) din Codul fiscal, începând cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor când valoarea acestora a fost inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului. În condițiile în care, valoarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, în scopuri fiscale va fi atribuită la venituri neimpozabile, acestea nu vor constitui obiect al calculării uzurii. 

       Astfel, articolul menționat se referă la obligația de calculare a uzurii, iar legislația în vigoare nu prevede limite referitor la momentul obținerii mijloacelor fixe cu titlu gratuit. În acest context, conchidem asupra faptului că se permite deducerea uzurii și pentru mijloacele fixe primite cu titlu gratuit de până la 2014.

         Potrivit art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislația şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 lei.

        Prin urmare, în contextul celor menționate, în Registrul de evidență a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate şi a uzurii acestora în scopuri fiscale, mijloacele fixe primite cu titlu gratuit, se vor indica la valoarea cu care acestea sunt reflectate în bilanțul întreprinderii la situația din 01.01.2014.

        Cum se calculează uzura în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca donaţie sau cu titlu gratuit? 

        Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007. Potrivit pct. 3 din Regulamentul menţionat, pentru mijloacelе fixe primite ca donaţie sau cu titlu gratuit nu se calculează uzura.

6. (29.1.3.5.2)

Cum se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă?

        Potrivit prevederilor S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale” (p.61), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, entitatea care deține fonduri de bibliotecă, nu calculează amortizarea în scopuri financiare. 

        Determinarea amortizării în scopuri fiscale este reglementată de art. 261 din Codul fiscal, precum și de Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 

        Astfel, potrivit prevederilor pct. 7 din Regulamentul menționat, nu se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă, respectiv contribuabilul nu are obligația de a o calcula. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva

        Potrivit prevederilor S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale” (p.61), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, entitatea care deține fonduri de bibliotecă, nu calculează amortizarea în scopuri financiare. 

        Determinarea amortizării în scopuri fiscale este reglementată de art. 261 din Codul fiscal, precum și de Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007. 

        Astfel, potrivit prevederilor pct. 3 din Regulamentul menționat, nu se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă, respectiv contribuabilul nu are obligația de a o calcula. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019 ]

        Potrivit prevederilor S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale” (p.61), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, entitatea care deține fonduri de bibliotecă, nu calculează amortizarea în scopuri financiare.

        Determinarea uzurii în scopuri fiscale este reglementată de art. 26 si 27 din Codul fiscal, precum și de Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007. 

        Astfel, potrivit pct. 3 din Regulamentul menționat, contribuabilul nu are obligația de a calcula uzura (amortizarea) pentru fondurile de bibliotecă.

        Potrivit prevederilor S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, entitatea care deţine fonduri de bibliotecă, nu calculează uzura în scopuri financiare, dar uzura la fondurile date în scopuri fiscale, urmează să se calculeze?         

        Determinarea uzurii în scopuri fiscale se reglementează prin art. 26 si 27 din Codul fiscal, precum şi prin Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007. Astfel, potrivit pct. 3) din Regulamentul menţionat, contribuabilul nu are obligaţia de a calcula uzura pentru fondurile de bibliotecă.

Video
Codul fiscal 2020
Panou informativ