Întrebări la ordin
Înapoi
1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)?

     Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat.

    Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

     Astfel, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

    Respectiv, în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele indemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.a) din Codul muncii, la completarea Dării de seamă menționate, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

      În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 12%, urmează a fi reflectate la codul 31 din Darea de seamă menționată la codul sursei de venit PL.

     Totodată, în cazul lichidării unităţii, prin acordul scris al părţilor, potrivit art.186 alin.(1) lit.d) din Codul muncii, este prevăzută achitarea sumei indemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii.

      Prin urmare, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat, de deduceri, de cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, acestea urmează a fi reflectate în Darea de seamă menționată la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)

Arhiva

    Începând cu 1 mai 2015, din categoria veniturilor neimpozabile au fost excluse indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei (art.20 lit.g) din Codul fiscal), astfel fiind atribuite la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat.

    Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

    Astfel, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

    Respectiv, în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele îndemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.a) din Codul muncii, la completarea Dării de seamă menționate, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

    În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 7%, urmează a fi reflectate la codul 31 din Darea de seamă menționată la codul sursei de venit PL.

    Totodată, în cazul lichidării unităţii, prin acordul scris al părţilor, potrivit art.186 alin.(1) lit.d) din Codul muncii, este prevăzută achitarea sumei îndemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii.

    Prin urmare, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat, de deduceri, de cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, acestea urmează a fi reflectate în Darea de seamă menționată la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)

        Cum urmează de a fi reflectate în darea de seamă forma IRV 14 indemnizaţiile de eliberare din serviciu? Începând cu 1 mai 2015, din categoria veniturilor neimpozabile au fost excluse indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei (art.20 lit.g) din Codul fiscal), astfel fiind atribuite la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat.

        Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr 154 din 28.03.2003), stabilesc plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

        Astfel, în cazul, în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        Respectiv, la completarea Darii de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta (Forma IRV 14), în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele îndemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.a) din Codul muncii, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

        În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 7%.

        Astfel, sumele îndemnizaţiei de eliberare, achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul muncii, urmează a fi reflectate la codul 31 al Darii de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta (Forma IRV 14) codul sursei de venit SER.

        Totodată la lichidarea unităţii, prin acordul scris al părţilor, se prevede achitarea sumei îndemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii (art.186 alin.(1) lit.d din Codul muncii).

        În cazul, în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. d)) din Codul fiscal.

        Respectiv, la completarea Darii de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta (Forma IRV 14), în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele îndemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).

        Arhivă[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.71 din 12.04.2015, ( în vigoare la 01.05.2015 ) ]

        Cum urmează de a fi reflectate în darea de seamă forma IRV 14 indemnizaţiile de eliberare din serviciu, începând cu luna mai a anului 2015? Începând cu 1 mai 2015, din categoria veniturilor neimpozabile au fost excluse indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei (art.20 lit.g) din Codul fiscal, în continuare CF). 

         Astfel, indemnizaţiile de eliberare din serviciu fiind excluse din categoria veniturilor neimpozabile, se califică a fi drept venituri impozabile fiind atribuite la art. 18 lit.o) din CF, alte venituri. 

         Ţinînd cont, că indemnizaţiile de eliberare din serviciu sunt achitate ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din Codul fiscal. Obligaţia de reţinere prealabilă la sursa de plată a impozitului pe venit în mărime de 7% survine din plăţile efectuate în favoarea persoanelor fizice care se referă la veniturile impozabile stabilite de art. 18 din Cod. 

         Prin urmare, fiind stabilit că aferent indemnizaţiilor de eliberare din serviciu se aplică regimul fiscal stabilit de art.90 din Codul fiscal, în darea de seamă forma IRV14 acestea se vor reflecta la codul SER.

2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

     Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2017 constituie 5 697,1 lei, pentru anul 2018 – 6 446,4 lei și pentru anul 2019 - 7356,1 lei.

     La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil.

     Facilitatea fiscală respectivă se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12).

   Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

Arhiva

   Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2017 constituie 5 697,1 lei și pentru anul 2018 – 6 446,4 lei. 

   La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil. 

   Facilitatea fiscală respectivă ce se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12). Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

        Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?         Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

        Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2017 constituie 5 697,1 lei.  

        La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil. 

        Facilitatea fiscală respectivă ce se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12). Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

        Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?         Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depăşire a numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul mediu al salariaţilor din anul precedent.

        Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2015 constituie 4 610,9 lei și pentru 2016 este de 5084,0 lei. 

        La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil. 

        Facilitatea fiscală respectivă ce se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12). Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

        Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu anual pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent se determină ca depăşire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul scriptic mediu al salariaţilor din anul precedent.

        Conform metodologiilor aprobate, Biroului Național de Statistică operează cu noțiunea salariu/cîştig salarial mediu lunar, indiferent de faptul dacă este media pentru o singură lună, sau pentru un trimestru aparte, semestru sau an. În termeni statistici, noţiunea de „cîştig salarial mediu” este identică cu „salariul mediu”.

        Potrivit Comunicatului de presă al Biroului Național de Statistică din 9 iunie 2016, plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2015 constituie 4 610,9 lei.

        La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil.

        Facilitatea fiscală respectivă ce se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12). Ţinînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr.1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu anual pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depăşire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul scriptic mediu al salariaţilor din anul precedent. 

        La determinarea facilităţii fiscale la care are dreptul, contribuabilul va realiza calculul conform următorului algoritm: 

        a. pe pagina web www.statistica.md se accesează rubrica Statistici pe domeniu/Statistica salarizării; 

        b. la accesarea unuia din rapoartele Cîștigul salarial mediu lunar pe activități economice, 2014-2015 sau Evoluția salariului mediu lunar, 2000-2015. Valoarea salariului mediu anual pe țară pentru anul 2014 constituie 4172 lei; 

        c. se determină depășirea numărului scriptic mediu al salariaților ca diferență dintre numărul mediu scriptic al personalului în anul curent și numărul scriptic mediu al salariaților din anul precedent; 

        d. se calculează suma venitului scutit. 

        La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil. 

        Facilitatea fiscală respectivă ce se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12). Ţinând cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit nr.1080 din 10.10.2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul „4i”.

        Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?         Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 116 din 24.04.97, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. 

        Salariul mediu anual pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza comunicatului Ministerului Economiei. Creşterea numărului scriptic mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul scriptic mediu al salariaților din anul precedent. 

        Prin urmare, pentru aprecierea mărimii facilității stabilite de norma expusă, depășirea numărului mediu scriptic al salariaților se înmulțește la mărimea indicatorului „salariul mediu anual pe țară în anul precedent” specificat în comunicatul Ministerului Economiei, de competența căruia ține elaborarea și comunicarea acestuia. 

        Totodată, la aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil.

3. (29.1.6.1.4) Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor juridice a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix, ce corespunde prevederilor alin. (3) din art. 261 al Codului fiscal, utilizat în baza contractului de arendă, locațiune, leasing operațional, concesiune?

     Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.

   Prin urmare potrivit pct. 88 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micșorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03034 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locațiune operațională (arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 261 alin. (11) din Codul fiscal.

     Determinarea sumei cheltuielilor pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de arendă, locațiune, leasing operațional, concesiune se efectuează prin completarea anexei nr. 2 la Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.

Arhiva

    Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor juridice a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix, ce nu corespunde prevederilor alin. (2) din art. 261 al Codului fiscal, utilizat în baza contractului de arendă, locațiune, leasing operațional, concesiune?
    Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017. 

   Prin urmare potrivit pct. 88 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micșorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03034 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locațiune operațională (arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 261 alin. (11) din Codul fiscal. 

    Determinarea sumei limită a cheltuielilor deductibile pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de arendă, locațiune, leasing operațional, concesiune se efectuează prin completarea anexei nr. 3 la Regulamentul cu privire la modul de evidentă și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

        Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor juridice a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix utilizat în baza contractului de arendă (locațiune)?  

        Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.153 din 22 decembrie 2017.

        Prin urmare potrivit pct. 88 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale”, în rândul 03034 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparaţia mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locaţiune operaţională (arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art.27 alin.(9) lit.b) din Codul fiscal.

        Determinarea sumei limită a cheltuielilor deductibile pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locațiune operațională (arendă) se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe in scopuri fiscale”.


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

        Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13 august 2012.

       Potrivit pct. 34 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale”, ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locațiune operațională (arendă) se reflectă în rîndul 03034 a Declarației menționate. În coloana 2 a rîndului menționat se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 27 din Codul fiscal.

   Determinarea sumei limită a cheltuielilor deductibile pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locațiune operațională (arendă) se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe in scopuri fiscale”.

   (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 596 din 13 august 2012, publicată în M.O nr. 170-174/660 din 17 august 2012)

        Care este modalitatea de reflectare în Declaraţia privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN 08) cheltuielile legate de reparaţia unui mijloc fix conform contractului de arendă (locaţiune)?

        Modul de completare a Declaraţiei privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN 08) este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1498 din 29 decembrie 2008. Potrivit pct. 34 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale” ajustarea cheltuielilor legate de reparaţia mijloacelor fixe utilizate in baza contractului de locaţiune operaţională (arendă) se reflectă în rîndul 03034 a Declaraţiei menţionate. În coloana 2 a rîndului menţionat se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 27 din Codul fiscal. Determinarea sumei limită a cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de locaţiune operaţională (arendă) se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe in scopuri fiscale”.

4. (29.1.6.2.4) Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?

    Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

     Prin urmare, potrivit modului de completare a acesteia, venitul achitat persoanei fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „FOL”.

     (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)

Arhiva

    Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?
    Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. 

     Prin urmare, potrivit modului de completare a acesteia, venitul achitat persoanei fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „FOL”.

        În care dare de seamă fiscală entitatea urmează să reflecte venitul achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?  

        Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 4 octombrie 2017 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS), aprobate respectiv prin Ordinele Ministerului Finanțelor nr. 140 din 20.11.2017 și nr. 149 din 05.09.2018. 

        Prin urmare, potrivit modului de completare a acestora, veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul reținut din acestea, urmează de a fi reflectate de către entitate, la codul sursei de venit „FOL”.

        În care dare de seamă fiscală entitatea urmează să reflecte venitul achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată?  

        Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS 14), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.140 din 20.11.2017.

        Prin urmare, potrivit modului de completare a acestora, veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul reţinut din acestea, urmează de a fi reflectate de către entitate, la codul sursei de venit „FOL”.


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial nr. 383-388 din 03.11.2017 și Ordinul Ministerului finanțelor nr.140 din 20.11.2017 (în vigoare 01.12.2017) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 421-427 art. 2076 din 01.12.2017)

        Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți effectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS 14). 

         Potrivit modului de completare a acestora (anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator), veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul reţinut din acestea, urmează de a fi reflectate de către entitate, la codul 41, codul sursei de venit „FOL”. În cazul în care contribuabilul pe parcursul lunii gestionare nu a efectuat nici o plată, darea de seamă (Forma IRV14) nu se prezintă Serviciului Fiscal de Stat. 

         [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Hot.Guv. nr.599 din 26.07.2017, în vigoare 28.07.2017]

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 

 Conform art. 92 alin. (2) și (5) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014. 

 Potrivit modului de completare a acesteia, veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul reţinut, urmează de a fi declarate şi reflectate de către întreprindere, la codul sursei de venit „FOL”. 

 Totodată, conform prevederilor art. 901 alin.(4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul respectiv scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (3), (31), (33), (34) şi (35) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

        În care dare de seamă fiscală entitatea urmează să reflecte venitul acordat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată? 

        Potrivit prevederilor art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 alin.(1) din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 

        În conformitate cu art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind venitul achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV09), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 19 ianuarie 2010. 

        Potrivit modului de completare a acesteia, veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul aferent reţinut, urmează de a fi declarate şi reflectate de către întreprindere, la codul sursei de venit „FOL”. 

        Totodată, conform prevederilor art. 901 alin.(4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit pentru veniturile menţionate scuteşte beneficiarul veniturilor date de includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de declararea acestora.

Video
Codul fiscal 2020
Panou informativ